60 de ani. O vârstă rotundă, frumoasă, fără asperităţi de netezit, fără intersecţii periculoase. Valentin Teodosiu m-a avertizat de ceva vreme: “Vezi că împlinesc 60 de ani!”. Şi n-am uitat. Mi-era oricum imposibil. Valentin Teodosiu nu e omul pe care să-l treci cu vederea. Ochii, urechile, simţurile, sufletul tău se umplu de el de la cea dintâi întâlnire. E greu să uiţi un interpret al jocului subtil, e dificil să fii indiferent în faţa personajelor prin intermediul cărora actorul reuşeşte să mai smulgă o mască a condiţiei umane, pe muchia dintre abjecţie şi admiraţie. Posesor al unei incredibile puteri de concentrare, uneori te face să te întrebi oare ce talisman poartă în buzunare de-i iese atât de bine fiecare rol. 24 de ore din 24 Valentin Teodosiu nu ştie să fie decât actor. Nu e puţin lucru. Dacă mă gândesc şi la faptul că mai este şi tată, şi soţ, cred că am spus tot. Actorii, iar Valentin Teodosiu nu face notă discordantă, îşi topesc sufletul sub lumina reflectoarelor la fiecare spectacol pentru publicul lor. Este şi acesta un omagiu pe care ar trebui să ştim să-l preţuim la adevărata lui valoare. De fapt, să fim recunoscători ar fi suficient. Oare suntem? Jurnalul Naţional îi urează lui Valentin Teodosiu, la împlinirea a 60 de ani, La mulţi ani!
“Fac film pentru roluri care mă interesează, companii plăcute, regizori buni şi bani civilizaţi”
“Cel mai mult mă bucură că ajung să împlinesc 60 de ani pe 17 septembrie. Sunt în formă bună. M-am relaxat, m-am odihnit în vacanţă. Am avut o vară frumoasă, am fost în Thassos cu copiii, cu prietenii, am umblat, am văzut oraşe, muzee, munţi, ape, feriboturi... A fost superb. Apoi, fetele mele au fost într-o tabără excepţională de cercetaşi, pe care le-o recomand tuturor părinţilor, pentru că-i învaţă pe copii să scape de teamă, să se descurce în situaţii limită, să aibă curaj, c
