„Fondul pisetal“ Abrud-Roşia Montană din Munţii Apuseni este considerată cea mai veche instituţie de întrajutorare a muncitorilor de la minele din Roşia Montană. Scopul principal era asigurarea serviciilor medicale şi tratamente gratuite muncitorilor, atât de la minele statului, cât şi particulare.

Bazele „Fondului pisetal“ Abrud-Roşia Montană au fost puse încă din 1796. Denumirea vine de la termenul „ piseta”, echivalentul unui ban şi jumătate din preţul unui gram de aur, ce se schimba la „ Cămara” din Abrud, aşa cum i se spunea Oficiului de schimb al aurului.

Prin statut s-a stabilit ca în fiecare an, 5% din valoarea producţiei de aur a fiecărui membru să fie vârsată în acest Fond de întrajutorare.

Potrivit fostului geolog-şef de la Roşia Montană, Aurel Sîntimbrean, veniturile proveneau din cotizaţiile anuale ale producătorilor de aur din Roşia Montană şi localităţile limitrofe Bucium, Cărpiniş, Corna. Contribuţiile reprezentau 5% din producţia de aur şi din valoarea aurului preschimbat în bani la Oficiul din Abrud.

Numărul membrilor cotizanţi era în jur de 1.000. Sumele încasate anual erau folosite pentru plata a 5 medici şi 2 moaşe comunale, pentru ajutoare sociale în caz de nenorociri, dar şi pentru întreţinerea lacurilor din Roşia Montană, a căror apă era indispensabilă la zdrobirea, separarea şi concentrarea aurului.

Spitalul din Abrud, întreţinut din „Fondul pisetal“

Numărul celor care aveau nevoie de servicii medicale la Roşia Montană şi în comunele învecinate era, în perioada la care facem referire, de ordinul miilor. Asta, dacă luăm în calcul că în mina de stat munceau între 400-500 de oameni, iar în cele particulare alte câteva mii. Numai în Galeriile „Fraţii Faur“ şi „Sfânta Treime“ activau, potrivit lui Aurel Sântimbrean“, în jur de 900 de mineri.

Tot din „Fondul pisetal“ a fost întreţinut de mineri şi Sp