Se împlinesc 45 de ani de la momentul în care, în noaptea de 20 spre 21

august 1968, se producea un fapt care a zguduit întreaga Europă, dacă nu

cumva şi lumea - Cehoslovacia invadată de trupele Pactului de la Varşovia,

în frunte cu Uniunea Sovietică. A doua zi, aproape de orele prânzului, un

alt episod al istoriei, la fel de amplu, are loc în Bucureşti. Conducătorul

statului, Nicolae Ceauşescu, rosteşte un discurs considerat, pe de-o parte,

vârful carierei sale politice, iar pe de altă parte un act de curaj prin

care România deschidea o fisură în angrenajul blocului comunist din Europa

de Est. Motiv pentru care liderul de la Bucureşti va fi apreciat, în anii

următori, de Occident.

Arhivele româneşti şi ale NATO vorbesc. Cele ruseşti încă tac

A rămas până azi o controversă a istoriei, legată de acelaşi an 1968, anume

că ţara noastră s-a aflat în pericol de-a fi invadată. Nu e român, dintre

cei care au trăit acele vremuri, care să nu-şi amintească de zilele când la

tot pasul se vorbea de război, şi mai ales că vin ruşii peste noi. Am fi

avut oare soarta Cehoslovaciei? Ceea ce se ştie cu precizie este că Pactul

de Varşovia a concentrat în jurul României, în toamna lui '68, zeci de

divizii din toate categoriile de arme. Puteam fi atacaţi din aer, de pe

uscat şi dinspre Marea Neagră. Trupe ostile erau şi la vest, şi la sud, dar

mai ales în nord şi est. Arhivele arată că invadarea României era programată

pentru ziua de 22 noiembrie 1968. Deşi părea să fie pregătită de război

împotriva României, Uniunea Sovietică n-a apăsat totuşi pe trăgaci. Dacă

documentele militare ale României şi NATO s-au deschis deja, cu privire la

acel moment, în schimb, arată istoricii români, seifurile ruseşti cu datele

anului 1968 rămân în continuare sub l