Astăzi, poetul Aurel Dumitraşcu a împlinit 23 de ani de eternitate. S-a născut în satul Sabasa, comuna Borca, judeţul Neamţ la 21 noiemnbrie 1955 şi a decedat la Spitalul Fundeni din Bucureşti). Este considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în litera-tura română. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A fost pe rând funcţionar, profesor, muzeo-graf, inspector cultural. A fost membru al cenaclului „Universitas”.
După moartea sa, din 1994, la Piatra Neamţ a fost iniţiat Concursul Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu”, care a girat debutul în volum al mai multor poeţi tineri. A debutat cu poeme în revista „Tomis”.
Volume publicate: „Furtunile memoriei”, Editu-ra Albatros, 1984; „Biblio-
teca din Nord” Editura Cartea Românească, 1986. Postum, sub îngrijirea poetului Adrian Alui Gheor-ghe, au fost publicate mai multe volume: „Mesagerul”, Editura Canova, Iaşi, 1992; „Tratatul de eretică”, Editura Timpul, Iaşi, 1995; „Mesagerul – Opera Poetică”, Editura Timpul, Iaşi, 1997; „Fiara melancolică”, Editura Axa, Botoşani, 1999; „Carnete maro – Jurnal”, Editura Timpul, Iaşi, 2001 etc.
Ce scriau securiştii
Iată ce scriau securiştii din Neamţ despre poetul Aurel Dumitraşcu:
„1/S.V. NOTA. DUMI-TRAŞCU AUREL în vârstă de 34 de ani, muzeograf la complexul muzeal Piatra Neamţ, creator de literatură (poet), membru de partid, continuă să facă afirmaţii ostile la adresa orânduirii noastre socialiste în discuţiile ce le poartă cu unele din cunoştinţele şi prietenii săi. Intenţionează ca prin intermediul unor cunoscuţi din Bucureşti să trimită în străinătate un mesaj de solidaritate cu acţiunile protestatare a (sic!) unui grup de oameni de artă din România elogiaţi de „Europa liberă”. El personal se consideră protes
