Corul Naţional de Cameră „Madrigal“ va interpreta azi, de la ora 16:30, muzică religioasă şi renascentistă, semnată de Machault Pres, Palestrina, Byrd, Hassler şi Dediu, alternată cu momente bizantine.

Articol realizat de Michaela Roşu

Cum ar fi să ai „şapte vieţi“ şi să fi putut asculta fie-care dintre cele câteva părţi ale misei acappella catolice în alt loc al Europei, în alt timp, cu alt autor. Şi-au imaginat-o pentru noi dirijorul Voicu Popescu şi Corul „Madrigal“. Nu oricum, ci în alternanţă cu „momente bizantine“, în transcrierea profesorului dr. Nicolae Gheorghiţă. (Ne întoarcem la surse, mereu şi mereu).

Hieronimus Tragoudistis din Cipru. Pentru început ascultăm Canonul cel Mare, canon de pocăinţă de dinaintea Paştelui. Cântarea a noua, Cântarea Născătoarei de Dumnezeu. Aşa cum l-a lăsat compozitorul, figură importantă pentru muzica renascentistă din insulă. A învăţat şi cu Zarlino, muzicianul-teoretician de la Veneţia.

Kyrie

Suntem în anul 1364, în Franţa. Kyrie Eleison invocă corul în rugăciunea sa către Dumnezeu.

Guillaume de Machaut (1300?-1377),unul dintre cei mai mari poeţi francezi ai Evului Mediu, tocmai a terminat La messe de Notre Dame, pentru patru voci, prima misă polifonică scrisă de un singur autor, rămânând şi numai pentru aceasta la fel de apreciat ca muzician al timpului său.

Gloria in Ecxelsis Deo

Astfel, proslăvesc versurile şi, în cântec, credincioşii. Gloria, a doua parte a misei romano-catolice. Suntem deja în alt timp, un secol mai târziu, în alte locuri. Dumnezeu e acelaşi, catedralele sunt aceleaşi, în măreţia lor copleşitoare. Treptat, muzica cutează şi ea în aspiraţia către înalt: emoţionează prin expresivitate, prin inspiraţie melodică luminoasă; pentru asta are nevoie de abilitate contrapunctică. Şi o cucereşte. Vorbim despre Josquin des Prés (m.