Bucureştenii trec în fiecare zi prin el şi au început să nu îi mai dea prea mare atenţie de când a fost invadsat de cafenele mai mult exotice decât mondene. Dar trecutul lui face parte din „misterele” unui Bucureşti monden uitat.
Se spune că existenţa pasajului Macca-Villacrosse din centrul Capitalei se datorează în mare parte lui Petrache Serafim. Acesta a cumparat Hanul Câmpineanu de la Iancu Câmpineanu, care îl moştenise după moartea părinţilor săi. Hanul se afla la intersecţia dintre Calea Victoriei (fosta Podul Mogoşoaiei) şi strada Lipscani.
Macca, negustor de blănuri
Dar cine era Serafim? Fost dragoman (traducător) pe lângă ambasada Franţei la Constantinopol. A fost apoi trimis tălmaci pe lângă Napoleon Bonaparte pe la 1812. După înfrângerea lui Napoleon în Rusia, intenţionând să se întoarcă acasă, s-a oprit la Bucureşti, unde se indragosteşte şi se însoară cu Maria. Cu care va avea cinci fete.
De aici, „povestea” continuă: una dintre cele cinci fete, Polixenia se mărită cu Xavier Villacrosse, un arhitect catalan care fusese numit arhitect al Bucureştiului. În urma căsătoriei (1843), Serafim îşi împarte averea, partea dinspre strada Eugen Caranda, dându-i-o zestre ficei. Partea dinspre Calea Victoriei, o va oferi ca zestre unei alte fiice, Anastasia, care se va mărita cu Mihail Macca, negustor de blănuri şi politician liberal.
Potcoavă alungită
După cum precizează documentele vremii, până la acest moment al istoriei, „acel loc a mai fost în proprietatea Societăţii Filarmonice care a încercat contruirea Filarmonicii. Proiectul nu s-a mai pus în practică şi astfel a fost cumpărat de un evreu-ungur, care a contruit “Hotel Stadt Pesth“. Hotelul avea 9 camere la etaj, iar la parter o cafenea, un restaurant şi un café-chantant, însă încet-încet şi-a pierdut din faimă. În jurul celor două laturi ale sale s-
