La data de 5 septembrie a.c. am postat un text numit “Precizari fara mari sperante privind protestul “Rosia Montana”. Comentariile de dedesubt n-au fost cine stie ce magulitoare. Reiau azi un paragraf, care, poate dupa ultimele “evolutii” se vede in alta lumina.
“In ceea ce priveste protestul in sine, pornind de la propria experienta si de la concluziile pe care le trag dupa citirea comentariilor cred urmatoarele. Incep prin a spune ca, dupa tot ceea ce am citit in legatura cu contractul de exploatare,dar si vazand amploarea si pasiunea cu care este el contestat, plus unele din argumentele economice, SUNT ABSOLUT de acord ca trebuie abandonat.Probabil ca va si fi, din ratiuni electorale. Totusi, din punct de vedere comercial, dupa cate inteleg, aceasta presupune asumarea unor costuri destul de consistente. Este iluzoriu ca ele vor fi platite altfel decat din buzunarele noastre ale tuturor. Poate ca acesta este un cost ce trebuie platit.
In al doilea rand, nu ma pot opri sa avansez, cu riscul de a-mi pune in cap “revolutionarii” Rosia Montana, un scenariu privind viitorul acestui protest si bine ar fi sa nu fie asa. Dincolo de aceasta distractie nocturna cu ocupatul alternativ de bulevarde pe care si eu as gusta-o din plin daca as mai avea varsta(si naivitatea) protestatarilor, este clar pentru mine ca protestul este deja “epuizat” deoarece cu maxima probabilitate si-a atins deja scopul. O astfel de multime excitata si fara lideri autentici, nu se poate insa opri din “miscare” chiar daca azi presedintele, premierul, plus toti politicienii la un loc ar iesi la televizor si-ar spune ca proiectul Rosia Montana este abandonat pe vecie.(…). Nu stiu daca se va intampla asta azi, maine sau in weekend. In schimb, cu maxima probabilitate, cred eu, vor deveni masa de manevra pentru politicieni.De fapt, sunt deja, dar nu constientizeaza.
Anunt de utilitate
