Fuga de combustibilul nuclear şi fosil este cea mai complexă reformă a Germaniei de după reunificarea ţării şi cel mai ambiţios plan de apropiere de energia regenerabilă din lume, dar aceasta vine cu un preţ. Germanii plătesc cele mai mari costuri cu energia din UE, iar industria avertizează asupra creşterii pericolului de pierdere a competitivităţii. Chiar şi emisiile de CO2 au crescut.
Un exemplu al ambiţiosului experiment energetic al Germaniei – Energiewende - este satul bavarez Wildpolsried, scrie Financial Times. Aici, casele şi clădirile publice, eficientizate din punctul de vedere al consumului de energie, au în curţi sau sunt acoperite cu panouri solare fotovoltaice, iar multe se încălzesc cu energia centralelor pe biomasă. Turbinele eoliene, finanţate de săteni, se înalţă din loc în loc pe dealurile din apropiere. Astfel de proiecte acoperă în proporţie de 500% necesarul de energie al satului Wildpolsried. Mulţumită legii pentru încurajarea energiei regenerabile, care prioritizează energia eoliană şi solară în faţa celei din cărbune şi gaze naturale, surplusul de electricitate din Wildpolsried, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro pe an, este livrat prin reţeaua naţională. În parte datorită „febrei“ ecologice a locuitorilor comunităţilor precum Wildpolsried, energia regenerabilă s-a dezvoltat mai mult decât s-a anticipat.
„Cred că oamenii au fost surprinşi că reforma Energiewende se desfăşoară atât de rapid“, a explicat viceprimarul Gunter Mogele.
Însă ritmul alert măreşte subvenţiile, ceea ce se reflectă în notele de plată ale populaţiei care nu este independentă energetic, iar viteza o depăşeşte pe cea cu care se construieşte sau se modernizează infrastructura de transport şi stocare care ar trebui să sprijine dezvoltarea.
Ministerul Mediului a estimat costurile totale ale proiectului la 1.000 de miliarde de
