Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, Transfăgărăşanul, numit şi „drumul din nori”, a fost inaugurat de Nicolae Ceauşescu la 20 septembrie 1974. Transfăgărăşanul este al doilea drum ca altitudine din România, după şoseaua Transalpina din Munţii Parâng. Drumul bifează o mulţime de puncte de atracţie turistică, el însuşi reprezentând o astfel de atracţie. Este un drum de o frumuseţe incredibilă, considerat a fi unul dintre cele mai spectaculoase din lume.
La „preţioasele” indicaţii ale conducerii de partid, în anii 1967-1969 a fost studiată posibilitatea realizării unui drum între barajul Hidrocentralei Argeş şi comuna Arpaşu de Jos, peste Munţii Făgăraş. Scopurile acestui drum erau acelea de a crea o nouă legătură rutieră între sudul ţării şi Transilvania, de a deschide bazinele forestiere din masivul Făgăraş, de a folosi mai raţional păşunile alpine şi de a realiza un centru turistic montan în zona Lacului Bâlea, unde sporturile de iarnă să poată fi practicate timp de patru luni pe an.
Mai important decât toate acestea, Transfăgărăşanul trebuia să reprezinte un drum strategic, o nouă rută care să permită trecerea trupelor armatei române în Transilvania, în eventualitatea unui război. Este sigur că Nicolae Ceauşescu şi-a dorit mult acest drum, motiv pentru care unii au avansat ipoteza că drumul a fost construit doar pentru a servi intereselor propagandistice. S-a spus şi că ideea drumului i-a venit lui Ceauşescu din dorinţa acestuia de a se compara cu regele Carol al II-lea, în timpul căruia a fost construită Transalpina.
Cea mai probabilă ipoteză este aceea că ideea construirii Transfăgărăşanului a încolţit în mintea lui Ceauşescu după invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, în august 1968. Puţină lume ştie că ideea de a construi acest drum nu îi aparţine lui Ceauşescu. Exist
