* Milioane de şcolari şi preşcolari au început, astăzi, cursurile; noul an de şcoală (de preşcoală, de la caz la caz) le-a adus, pe post de noutăţi, aceleaşi vechituri din anii precedenţi. Pe de-o parte, de-a lungul guvernărilor, s-au construit sute de săli de sport; pe de alta, nu prea sunt fonduri pentru mingi, iar copiii joacă fotbal cu pepeni chifligiţi şi în cap le cad din tavan bucăţi de tencuială. Nu sunt bani de materiale didactice, dar se prind cu pătura, prin colţurile claselor, exponate pentru colţul viu. Avem şcoli cu termopane, gresie şi faianţă, unde n-au mai rămas bani pentru clopoţelul de sunat cu el începerea orelor. Totuşi, românii de orice vârstă s-au obişnuit să vadă partea bună a lucrurilor şi să-şi păstreze optimismul în orice situaţie, chiar şi în situaţia sistemului de învăţământ românesc...
* Încă de la prima oră, nişte elevi au descoperit că, în loc să mănânce laptele şi cornuleţele proaspete, pot face cu ele lucruri mult mai utile. Tonul a fost dat de micul Nelu Gâlmă la ora de atelier, când a tăiat cu traforajul, din cornuleţ, un suport pentru ziare şi reviste. Colegii i-au urmat exemplul şi au meşterit, tot din cornuleţe, etajere, o cantină a păsărelelor, suporturi de eprubete pentru laborator, un dulăpior pentru cretă şi burete, precum şi multe rigle. Piesele, tăiate la traforaj, au fost încleiate cu lapte, şi el la fel de proaspăt. Se pare, totuşi, că în cazul ăsta a fost vorba despre cornuleţe şi lapte rămase de la sfârşitul precedentului an şcolar, ţinute în frigiderul scos din priză.
* Alt elev a găsit la rândul său, din pură întâmplare, altă utilizare pentru cornuleţ: datorită formei sale specifice, produsul de patiserie poate fi folosit şi la orele de sport, pe post de bumerang. Aruncarea bumerangului este o activitate plăcută şi instructivă, care duce la dezvoltarea armonioasă a musculaturii membrelor, la ascuţirea
