La dezeşuarea pachebotului, care cântăreşte de două ori cât Titanicul, au participat peste 500 de ingineri tehnici din 26 de ţări.

„E o operaţiune care n-a mai fost întreprinsă până acum, cea mai mare salvare navală realizată vreodată“, declara Franco Gabriello, cel care a supervizat întregul proiect, înainte ca pachebotul eşuat să fie readus pe linia de plutire, la 20 de luni de la naufragiu.

La 13 ianuarie 2012, vasul de croazieră Costa Concordia, la bordul căruia se află peste 4.200 de oameni, s-a ciocnit de o stâncă în apropierea insulei italiene Giglio din Marea Mediterană, naufragiul soldându-se cu 32 de morţi. Căpitanul Francesco Schettino, care a apropiat vasul prea mult de coastă ca să salute locuitorii şi turiştii de pe insulă, este în prezent judecat de justiţia italiană.

Operaţiunea de amploare pentru recuperarea navei de croazieră Costa Concordia, care a costat compania Costa Crociere şi firmele asiguratoare peste 600 de milioane de euro, a început cu trei ore întârziere din cauza furtunilor violente. Redresarea epavei trebuia să înceapă la ora locală 6.00 (ora 7.00, ora României). Potrivit specialiştilor, operaţiunea urmează să se încheie 12 ore mai târziu.

Cei peste 500 de specialişti adunaţi din lumea întreagă au reuşit să îndrepte nava, ridicându-i tribordul de pe reciful pe care eşuase. Nava a fost recuperată cu ajutorul unei metode numite „parabuckling“, care presupune utilizarea unor cabluri cu ajutorul cărora vasul este tras din poziţia înclinată spre verticală. Nava va rămâne în faţa insulei italiene până în primăvara anului viitor, când va realiza o ultimă cursă spre portul Piombino, unde va fi dezasamblată.

Două persoane sunt încă date dispărute de mai bine de un an şi jumătate: un ospătar indian, Russel Rebello, şi o italiancă, Maria Grazia Trecarichi. Familiile acestora speră să le poată recupera corpurile, odat