La 18 ani, Ana Amăriuţei are un zâmbet molipsitor şi un optimism de care poate nu mulţi dintre noi suntem în stare. După ce va termina liceul, tânăra din Iaşi vrea să se facă pilot militar şi să zboare pe MIG 21, chiar dacă părinţii ei nu sunt de acord. Dacă nu o să reuşească la Academia Militară, ar vrea să încerce o carieră în medicină. Cartea preferată este „Bătrânul şi marea” pentru că aşa cum susţine ea “a fost o inspiraţie”. La fel ca bătrânul Santiago creionat în 1951 de scriitorul american Ernest Hemingway, Ana Amăriuţei nu s-a dat bătută.

Acum şapte ani, Ana a fost diagnosticată cu limfom non-Hodgkin, o formă de cancer care apare cu precădere la adolescenţi şi care se manifestă prin creşterea în volum a ganglionilor, transpiraţii nocturne, febră, mâncărimi ale pielii şi respiraţie dificilă. Tânăra a fost diagnosticată şi tratată iniţial la Iaşi, ulterior fiind transferată la Secţia de Pediatrie a Spitalului Oncologic din Cluj-Napoca.

„Iniţial nu am aflat ce boală am, părinţii nu mi-au spus, probabil le era frică de reacţia mea”, îşi aduce aminte momentul tânăra din Iaşi. „De abia după o vreme, am reuşit să citesc analizele şi am aflat. N-a fost un moment foarte dificil deoarece părinţii mei păreau stăpâni pe situaţie, ceea ce m-a făcut să mă simt în siguranţă şi să am încredere că totul o să fie bine. Pe toată perioada tratamentului adică aproape un an, starea mea emoţională şi psihică a fost relativ bună, chiar dacă uneori mai aveam probleme cu mâncarea, în sensul în care mâncarea din spital nu e tocmai cea mai gustoasă”, îmi povesteşte Ana zâmbind. „Cel mai mare sprijin a fost însă sora mea mai mare, tot ce am făcut, toată lupta mea a fost ca să fiu alături de ea, mai departe.”

Reintegrarea în sistemul şcolar, una dintre cele mai mari provocări

Cel mai greu moment pentru Ana a fost întoarcerea la şcoală, după ce a lipsit un an de z