Şase din zece kilograme de carne sau preparate din carne pe care le consumăm sunt produse la negru. În total, vorbim într-un an de sute de milioane de euro, vreo cinci - şase sute, asupra cărora nimeni nu are control. De la samsarul care umblă din sat în sat, din curte-n curte şi cumpără oaia sau viţelul şi până la marii importatori de carne brută, pe tot lanţul tehnologic evaziunea face ravagii. Sunt estimări clare, făcute de specialişti, care indică 60% evaziunea fiscală pe piaţa cărnii. Şi chiar dacă de la crescătorii de animale şi până la ministrul agriculturii sau premier, toţi recunosc fenomenul, pe care îl consideră îngrijorător, concret, nimeni nu are soluţii. În funcţie de interese, fiecare arată cu degetul către "adversar" şi cere celorlalţi să propună. Producătorii şi procesatorii arată către stat, ministere sau organele cu atribuţii în verificare şi control. Iar aceştia din urmă către acei agenţi economici uşor de influenţat, care cedează importatorilor fantomă şi care, prin adevărate suveici financiare, dau tunul şi dispar, ceea ce face practic imposibil controlul şi traseul mărfii. Camioanele, vapoarele sau vagoanele acelea încărcate cu animale sau carne se teleportează, nu trec şi ele prin nişte vămi, nu circulă pe nişte şosele, pe nişte şine de cale ferată, nu au nevoie de nişte documente, facturi sau avize?! Oare cât de proşti ne cred atunci când spun că nu CORUPŢIA este cauza?! La fel de proşti cum ne cred şi şmecheraşii care, odată prinşi cu mâţa în sac, încep să se lamenteze că vai!, practic statul ne "obligă" la evaziune prin împovărarea excesivă cu taxe şi impozite.
De acord, avem cel mai dement sistem de fiscalizare din Europa, dar cum Dumnezeu, numai pe unii îi "obligă"? Celorlalţi, banii pentru dările către buget le pică din cer? Nu, dar ei nu ajung miliardari peste noapte. La fel cum nu ajung nici "fraierii" care "se încăpăţâ
