Bank for International Settlements şi-a publicat ultimul raport trimestrial exact la cinci ani după falimentul Lehman Brothers. Să fie o coincidenţă sau aşa-numita bancă a băncilor centrale a dorit să lanseze un nou avertisment cu privire la gravitatea dezechilibrelor globale?
Se pare că ultima variantă este cea corectă, în condiţiile în care BIS arată că dezechilibrele globale sunt mai accentuate decât în 2008, pe fondul expunerii investitorilor faţă de instrumentele financiare cu risc ridicat.
Motivul? Politica monetară ultrarelaxată a băncilor centrale, caracterizată nu doar de minimele istorice ale dobânzilor de intervenţie în economiile dezvoltate, ci şi de tipărirea directă a însemnelor monetare.
Aceasta a alimentat "emisiunile puternice de obligaţiuni şi acordarea creditelor în cea mai riscantă parte a spectrului, un fenomen care aminteşte de exuberanţa premergătoare crizei financiare globale", după cum se arată în raportul BIS.
"Mi se pare că asistăm la o revenire a exceselor din 2007, ba chiar mai rău", a declarat recent William White, fost economist-şef la BIS şi unul dintre puţinii oficiali ai sistemului bancar internaţional care au avertizat cu privire la pericolele creşterii explozive a creditării înainte de 2007, conform unui articol din cotidianul britanic The Telegraph.
White a mai precizat că "toate dezechilibrele sunt încă aici, iar ponderea datoriilor totale în PIB de la nivelul economiilor dezvoltate este cu 30% mai mare decât în acea perioadă". În plus, a mai apărut şi problema bulelor speculative în economiile emergente.
Conform ultimelor date de la BIS, pentru T1 2013, în timp ce expunerile directe ale băncilor faţă de economiile dezvoltate au scăzut cu circa 340 miliarde de dolari, până la 21,3 trilioane de dolari, expunerile directe faţă de economiile emergente au crescut cu 266,8 miliarde de dolari, ajung
