Comunele clujene s-au constituit în asociaţii pentru a putea obţine mai uşor finanţări europene pentru proiectele lor de dezvoltare. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan, a explicat că deşi aceasta este singura soluţie pentru accesarea mai multor bani, în judeţul Cluj, din patru Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, constituite, doar două sunt funcţionale.

Recent, Asociaţia Câmpia Transilvaniei, constituită din nou comunele Cojocna, Mociu, Buza, Căianu, Unguraş, Suatu, Cămăraşu, Cătina, Ţaga şi Geaca a accesat 2,5 mlioane de euro pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare rurală. "Chiar dacă suma nu este mare, oricum, este semnificativă dacă avem în vedere că aceste comune vor putea să-şi rezolve o serie de probleme concrete, pentru care altfel nu ar dispune de fonduri. Au în plan să construiască o serie de ferme, mici făbricuţe de colectare şi de procesare a laptelului dar nu numai", a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan. El a precizat că ar fi indicat ca toate celelate comune să se constituie în astfel de Ascoiaţii care să şi funcţioneze. "Ştiu că sunt patru Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară dar din păcate numai două funcţionează, cea care vizează Câmpia Transilvaniei şi cea din zona Bonţida. Acesta chiar au avut rezultate. Au înţeles că se impune să-şi lanseze o strategie şi să-şi prioritizeze proiectele şi aşa au derulat mai multe programe cu finanţare europeană", a relatat Vakar.

El a mai adăugat că deşi startegia europeană favorizează Asociaţiile de Dezvoltare, în România de abia se fac paşi mărunţi în privinţa constituirii unor astfel de structuri care să fie şi funcţionale. Inclusiv finanţările acordate prin Măsura 3.2.2, destinate proiectelor de infrastructruă, a favorizat în primul rând comunele a căror primari au gândit strategic, care nu s-au limitat la unul sau două sate. Primarii car