Deputaţii liberali din parlamentul de la Chişinău au depus astăzi o nouă sesizare la Curtea Constituţională privind interpretarea Constituţiei în privinţa denumirii corecte a limbii de stat - “limba română" sau “limba moldovenească". Sursa: Reuters

Deputaţii liberali fac referire la textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, în baza căreia s-a format statul Republica Moldova şi care prevede că limba vorbită pe teritoriul ţării este cea română. În acest context, ei solicită Curţii să se pronunţe “dacă în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face sau nu corp comun cu Constituţia?" şi “care este denumirea corectă a limbii de stat a Republicii Moldova şi anume: “limba română" sau “limba moldovenească?", transmite Agerpres.

Anterior şi deputatul Ana Guţu a depus o sesizare la Curtea Constituţională, solicitând acestei instituţii să interpreteze sintagma “limba modovenească", din textul Constituţiei, ca fiind echivalentă cu sintagma “limba română". Curtea urma să examineze sesizarea la 12 septembrie, dar şedinţa a fost amânată din motive necunoscute.

Pe de altă parte, în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova a fost înregistrat recent un proiect de lege care prevede interzicerea studierii limbii române, din moment ce în Constituţie este scris că limba de stat este cea “moldovenească".

În Republica Moldova limba română a dobândit statutul de limbă oficială la 31 august 1989, pe fundalul “perestroicii" din fosta URSS, în urma Marii Adunări Naţionale de la 27 august 1989. În timpul perioadei sovietice, populaţiei i s-a impus să vorbească în “limba moldovenească" şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991, dar Constituţia din 1994