În timpul vacanţei parlamentare n-au mai avut loc proteste în faţa Parlamentului din Sofia, dar demonstranţii au aşteptat ziua de 4 septembrie, când guvernul bulgar s-a întors din vacanţă. Manuela Nakova (37 de ani) şi prietenul ei, Iordan Ştefanov (42 de ani), au fost gata pregătiţi pentru noi demonstraţii. Protestele din Bulgaria vor aniversa în curând 100 de zile neîntrerupte. Dar România?De Politica 2.0 aţi auzit?

Confraţii din Bulgaria vor aniversa în curând 100 de zile de proteste neîntrerupte. Şi-au avut sau nu Roşia Montana lor, ceea ce contează este anduranţa protestului. Şi lor li s-a spus, aşa cum o face, la Bucureşti, Dan Tăpălagă, că protestele fără o formă politică aptă de a reprezenta nemulţumirea în Parlament nu au foarte mare importanţă. Dar poate că, dincolo de acest sine qua non al democraţiei - reprezentarea politică în Parlament - vorm ajunge la inventarea unui nou concept, comun manifestanţiilor din Bulgaria şi din România. De Politica 2.0 aţi auzit?

Manuela Nakova şi Iordan Ştefanov, aţi participat de la început la proteste: ce v-a deranjat la acest nou guvern?

Manuela Nakova:Protestele s-au declanşat în momentul în care deputatul Delian Peevski, membru al partidului MDL [Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi – partid liberal, principala formaţiune politică a turcilor şi musulmanilor din Bulgaria] a fost numit şef al serviciilor secrete. Din punct de vedere simbolic, a fost cel mai mare rău pe care-l putea face noul guvern.

De ce?

Iordan Ştefanov: Cheia pentru înţelegerea acestei situaţii este faptul că, multă vreme, Bulgaria a întreţinut legături strânse cu Uniunea Sovietică. Aceste relaţii au început odată cu mişcarea de eliberare de sub dominaţia otomană, după care a venit comunismul; bulgarii au în continuare sentimentul că le datorează ceva ruşilor. Iar asta înseamnă, în primul rând, o apropiere de membrii fos