Îşi trăiesc copilăria într-un vârf de deal, uitaţi parcă de lume, lângă localitatea clujenă Sălişca. Fără curent electric, televizor sau baie. Amalia şi Flaviu sunt doi copii care îşi petrec timpul liber ajutându-şi tatăl la treburile din gospodărie.
Flaviu are doar 12 ani, iar crăpatul lemnelor face parte din datoriile lui zilnice. Căldura şi povaţa unei mame nu a simţit-o niciodată, a ajuns în grija tatălui când nici nu împlinise un an. Nu are jucării ca alţi copii şi nici nu se uită la desene animate. Doar munca alături de tatăl lui îi este familiară.
„Eu pe la vreo zece mă culc şi la cinci mă scol. Vin cu tata, mulgem vacile şi ducem laptele acasă, apoi dăm la porci”, spune Flaviu.
Sora lui mai mare cu un an a preluat de mult din atribuţiile unei femei mature. Pe mama ei a încetat să o mai aştepte, la fel cum a încrtat să mai spere că o va găsi într-o zi.
De când se ştiu au trăit fără curent, iar odată cu lăsarea întunericului nu le rămâne decât să privească stelele sau să se culce. Tătăl lor, Dorel Hăşăman, a încercat din răsputeri să facă lumină în casă însă nu a reuşit.
“Nu am avut cum. Şi vecinul nici nu a vrut să mă lese să mă leg. El a zis că-mi taie stâlpul dacă vreau să-mi bag lumină. Că nu am dreptul la lumină până îi dau doi cai şi un pământ de 42 de ari”, spune Dorel Hămăşan.
Până nu demult foloseau lampa, dar acum nu se mai găseşte petrol, iar lumânările s-au dovedit a fi periculoase.
„Am păţit odată cu lumânarea. Am lăsat o brichetă lângă lumânare şi când o puşcat odată şi o luat foc... noroc că am fost eu aici de nu cine ştie ce se întâmpla şi de atunci nici nu am mai folosit lumânări”, mai spune bărbatul.
Cea mai mare dorinţă a lor este să aibă curent, mai ales că acum a început şcoala şi nu vor putea să-şi facă temele decât la lumina lumânării.
Pentru ca locuinţa lor să fie conectată la curent este nevo
