În ajunul Summitului Parteneriatului Estic din noiembrie, când Chişinăul urmează să parafeze Acordul de Asociere la UE, Moscova face presiuni asupra Republicii Moldova, pentru a o menţine în zona sa de influenţă şi pentru a o atrage în Uniunea Euroasioatică. Prima lovitură: embargoul rusesc pe vinurile moldoveneşti
La 10 septembrie, serviciul sanitar rus a interzis importul băuturilor alcoolice moldoveneşti în Federaţia Rusă. Anunţul a fost făcut la o zi după vizita Patriarhului rus Chiril în Republica Moldova şi la o săptămână după ce vicepremierul Dmitri Rogozin i-a ameninţat pe moldoveni, chiar din Casa Guvernului de la Chişinău, că ar putea rămâne fără gaze, la iarnă, şi ar putea pierde „vagonul“ Transnistriei în drumul spre UE.
Totodată, interdicţia ruşilor a venit cu câteva minute înainte de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova de a suspenda hotărârea Guvernului, care a permis concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru un termen de 49 de ani, unei companii din Rusia. De altfel, marţea trecută, în urma unei sesizări depuse de grupul de liberali reformatori basarabeni, Curtea Constituţională a suspendat hotărârea de Guvern pe baza căreia s-a organizat licitaţia închisă de concesionare a aeroportului, pe motiv că a fost luată de un guvern demisionar, condus de Vlad Filat. Urmează, acum, ca reprezentanţii Curţii să se pronunţe definitv asupra legalităţii acestei hotărâri de Guvern.
„Otravă curată“
Motivul invocat pentru embargo a fost calitatea proastă a produselor moldoveneşti. Specialiştii ruşi ar fi depistat în loturile livrate de companiile Purcari, Cricova şi Aroma un conţinut sporit de ftalat de dibutil (o substanţă chimică periculoasă – n.r.), norma admisă fiind depăşită de 80-90 de ori. „Dacă vinurile noastre ar conţine o concentraţie atât de mare de substanţe nocive, ar fi otravă curată“, a comentat Ghe