Parcursul european al Republicii Moldova
Rusia deține încă destule pârghii pentru a încetini parcursul european al Moldovei.
Din 2009 până în prezent, Chișinăul și-a făcut temele, cu dedicație, pentru Acordul de Asociere. Mai mult, europenizarea a fost abordată proactiv, prin politici de întâmpinare a așteptărilor de la Bruxelles. E suficient să menționăm Acordul pentru Spațiul Aviatic Comun Moldova-UE sau proiectul e-Moldova pentru Guvernarea Electronică, care a plasat Moldova printre primele cinci state din lume la unele capitole de utilizare administrativ-birocratică a tehnologiilor informaționale. În egală măsură, Moldova a aderat proactiv la unele programe și agenții UE, cum ar fi cel de-Al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7), Cadrul de Cooperare în domeniul vamal, Acordul Operaţional de Cooperare cu Europol sau alte acorduri privind cooperarea polițienească și în domeniul actelor oficiale.
Totuși, începând cu 2013, Rusia a accentuat mecanisme de șantaj, presiuni și amenințări. Din metodologia antiintegrare face parte intoxicarea agendei interne, dar și europene; instrumentalizarea Tiraspolului prin vagi amenințări cu reactivarea conflictului armat în Zona de Securitate de pe Nistru; amenințări cu sistarea livrărilor de gaz; impunerea unui embargou abuziv asupra vinurilor și coniacurilor moldovenești; și, nu în ultimul rând, enunțarea unor mesaje canonice false cu privire la aparteneța ecumenică a Moldovei la spațiul ortodox rus.
Mult așteptatul Summit de la Vilnius, care va marca oficial parafarea Acordului de Asociere și a Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), va începe ancorarea de jure a Moldovei de sistemul UE. Parafarea este considerată la Chișinău un f