În lipsa unei reglementări privind salariul minim, din ce în ce mai mulţi germani se plâng de venituri tot mai mici, în contrast cu performanţa economică a ţării lor. Sursa: REUTERS

Cu o rată a şomajului de 5,3 la sută, comparativ cu 9,8 acum zece ani, Germania rămâne locomotiva economiei europene. Miracolul economic german ţine prima pagină a ziarelor în Europa, încă vlăguită de cea mai mare criză economică de la Marea Depresie, dar la nivelul populaţiei de rând efectele se resimt anemic. După Lituania, Germania este ţara din Zona Euro cu cei mai mulţi angajaţi cu salarii mici, aproape un sfert din forţa de muncă activă câştigând în medie 450 de Euro pe lună, scrie ziarul american Washington Post. Un sondaj recent realizat de Institutul Allensbach arată că doar 25 la sută dintre germanii cu vârsta între 30 şi 59 de ani nu sunt îngrijoraţi cu privire la situaţia lor financiară la bătrâneţe, chiar dacă venitul pe cap de locuitor s-a dublat în ultimii 20 de ani.

Fără salariu minim

În spatele statisticilor econo mice optimiste se ascunde un număr tot mai mare de slujbe prost plătite. Dacă economia germană duduie, atunci de ce sunt plătit cu doar 1,5 euro pe oră, se întreabă retoric Frieder Beckmann, un german în vârstă de 64 de ani care oscilează între şomaj şi slujbe cu salarii mici. "Nu se justifică existenţa unui astfel de sector slab plătit în Germania când avem atâtea resurse", susţine şi Markus Grabka, expert la Institutul German pentru Cercetare Economică. Modelul economic german are carenţe, precum înmulţirea slujbelor slab plătite, dar şi atenuarea creşterii salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale din cauză că nu au ţinut pasul cu inflaţia. Această situaţie explică parţial şi reticenţa germanilor ca ţara lor să asiste financiar celelalte state europene lovite de recesiune.

Situaţia este speculată de Peer Steinbruck, candidatul social-d