După fostul comandant de la Râmnicu Sărat Alexandru Vişinescu, a venit rândul omologului său de la Periprava, Ion Ficior, să fie urmărit penal pentru genocid. Surse juridice ne-au declarat însă că acuzaţia nu are şanse să fie acceptată de instanţe, ceea ce prezintă riscul ca torţionarii să scape.

Nu există nici o îndoială că lagărul de la Periprava a fost unul de exterminare prin înfometare brutală, bătăi şi torturi aplicate deţinuţilor supuşi la un regim de sclavie şi că Ion Ficior este una dintre cele mai sinistre figuri ale Gulagului românesc. IICCMER a reţinut în dreptul lui 103 decese înregistrate în perioada în care a condus „colonia de muncă“, dintre care 46 de oameni ar fi murit în numai cinci luni, din decembrie 1959 până în iunie 1960, dar mărturiile concordante ale supra-vieţuitorilor vorbesc de un număr mult mai mare de victime.

Tocmai din acest motiv, perspectiva ca un asemenea personaj (ca şi Vişinescu, de altfel) să fie declarat nevinovat numai pentru că a primit o încadrare juridică greşită este extrem de îngrijorătoare. IICCMER susţine în cererea adresată Parchetului că „faptele col. (r) Ficior pot fi încadrate la infracţiunea de genocid, săvârşit prin uciderea membrilor colectivităţii formate din deţinuţii politici…“.

Această interpretare a genocidului se bazează pe definiţia din Codul Penal în care această infracţiune este descrisă drept „săvârşirea în scopul de a distruge în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup naţional, etnic, rasial sau religios etc.“. Convenţia ONU din 1948 reţine numai grupurile naţionale, etnice, rasiale şi religioase, dar nu şi pe cele politice, din cauza opoziţiei URSS, şi mai multe state din Europa şi din lume au încercat să suplinească în legislaţia naţio-nală această lipsă, dar nici o ţară din lume nu a încercat să ducă definiţia genocidului până acolo încât să includă „colectivitatea de