La noi, micile „şuteli” au o tradiţie îndelungată. Cu peste jumătate de secol înainte de ivirea cardurilor bancare, în Bucureşti funcţionau adevărate şcoli de iniţiere în „arta” furturilor de portofele, ceasornice, ochelari sau stilouri. În ediţia de duminică, 26 mai 1948, sub semnătura lui B. Rapeanu, „Adeverul” trage un semnal de alarmă: „Atenţie la hoţii de buzunare din tramvaie. O clasificare pe categorii şi sisteme”.

Autorul începe cu o constatare îngrijorătoare: „S-au înmulţit hoţii de buzunare. (...) Mai ales în tramvai, din cauza înghesuielii, pungaşii au terenul cel mai prielnic pentru lovituri. De fapt, în Bucureşti există un număr de circa 100 de hoţi, care operează în vagoanele STB-ului. Poliţia îi cunoaşte. Fotografiile lor stau la loc în albumul brigăzii volante dela prefectură. Tehnicienii cari se ocupă cu descoperirea şi arestarea lor ne spun că în ultimul timp au ieşit la iveală o nouă serie de pick-pockeţi, aşa zişii <începători>. Aceştia n-au trecut încă pe la poliţie şi sunt greu de identificat”.

Un pungaş internaţional

Aceşti „începători” au „absolvit” cursurile predate de un „guru” faimos: „Profesorul lor e vestitul pungaş internaţional Constantin Ştefănescu. Este un as al hoţilor de buzunare. Lui i se mai spune Ion Nicolae Gheorghe, iar în străinătate unde a ani de zile întrebuinţa numele de Vaistremschy Vladimir. Poliţiile din Roma, Paris, Praga, Marsilia, Londra îl au trecut în cazierele respective. Acest vestit pungaş a fost şi în America. Acolo a comis numeroase jafuri, atât în autobuze cât şi în tramvaie până când poliţia l-a arestat şi, după ce şi-a ispăşit pedeapsa ce i s-a dat, a fost expulzat”.

Hoţul pedagog

Experienţa americană trebuia valorificată cumva. Aşa încât personajul cu multe nume a devenit pedagog: „(...) a venit în ţară şi a deschis o şcoală pentru începătorii în această me