În timp ce comunitatea internaţională încearcă să găsească o soluţie diplomatică pentru Siria, războiul civil continuă. „Rebelii sirieni” este un termen generic folosit pentru o mulţime de grupări înarmate, dintre care multe au legătură cu reţeaua teroristă Al-Qaeda. Tocmai din cauza acestor legături, peste 3.000 de rebeli cer să fie reîncorporaţi în rândurile armatei conduse de preşedintele Bashar al-Assad.

Deşi au un inamic comun, pe preşedintele Assad, grupările rebele sunt profund divizate, iar organizaţii precum Frontul al-Nusra (sau Jabhat al-Nusra) şi Statul Islamic al Irakului şi Levantului (ISIL), afiliate al-Qaeda, câştigă tot mai mult teren.

„Conducerea acestor organizaţtii extremiste şi lipsa unui model alternativ pentru regim i-a făcut pe mulţi rebeli să dezerteze”, spune Ilias Samman, responsabil din cadrul ministerului sirian al Reconcilierii Naţionale. Ministerul, creat în vara anului 2011 cu scopul de a face o punte între cele două Sirii, a primit, de la începutul anului, 3.260 de cereri de reîncorporare din partea militanţilor din Opoziţie. Trei sferturi dintre aceste cereri au fost primite în august, iar majoritatea provin de la militanţi care luptă „în zone controlate de grupuri mai radicale”, precum nordul Alepului şi Rakka.

Din martie 2011, când a izbucnit conflictul civil, grupurile fundamentaliste au ocupat uşor, uşor spaţiul dintre forţele lui Assad şi Armata Siriană Liberă, braţul militar al opoziţiei susţinute de Occident. Lipsadearmament şi de resurse financiare apavatcalea pentru Statul Islamic al Irakului şi Levantuluişipentru Frontulal-Nusra,scrie cotidianul spaniol „ABC”. Acestea au fonduri consistente care le parvin din Golf, operează împreună şi, nu numai că formează prima linie în luptă, dar încearcă să impună legea islamică în zonele cucerite.

Pentru moment, inamicul comunţineunite cele „peste de300 debrigăz