Am ajuns duminică seară la Universitate pe o vreme perfectă pentru proteste. Nici cald, nici răcoare, vântul adia ușor, pe cer nici un semn de ploaie. Era deja 7, lumea se adunase de la 5, acum se punea în mișcare într-un marș obositor spre Piața Unirii. Jandarmii, mai amabili ca niciodată în istoria forțelor de represiune ale statului, mergeau liniștiți pe lângă manifestanți, integrându-se perfect în mulțime. Ca jurnalist, îți venea să scoți reportofonul și să te duci la un scutier ca să-l întrebi: Pentru ce ați venit să protestați? Jardarmii au fost atât de calmi zilele astea că puteai să le desenezi mustăți cu markerul și să te fotografiezi cu ei în postúri indecente. Pe lângă forțele de ordine din Piața Universității, soldații britanici cu căciuli de urs din garda reginei sunt niște brute irascibile, gata oricând să-ți dea un dos de palmă peste ochi dacă le imiți postura sau încerci să-i faci să râdă.
Mulțimea era deja destul de mare, deși din stradă era greu să-ți dea seama. Pentru asta trebuia să fii acasă, să vezi cât anunță Antena 3 și să mai adaugi câteva mii. Pe la Unirii, jandarmul din fruntea coloanei îmi spune că sunt maximum 1.500 de oameni. Deși ar fi trebuit probabil să-l întreb pe unul dintre fotografii pe care-i văzusem crăciți pe garduri în zona Palatului Șuțu. De-acolo, de sus, se vedeau probabil destui manifestanți încât să-ți dai seama că 1.500 e un număr ridicol de mic.
În mulțime, mulți hipsteri, în sensul bun al cuvântului. E incredibil cum generațiile mai vechi îi desconsideră pe hipsteri, uitând că și ei au avut cândva mustață ironică, iPhone și blugi skinny. Sau, mă rog, echivalentul din epocă al acestor accesorii. Dacă nu tinerii care citesc pe Internet publicații străine și care au făcut un an-doi la o universitate de-afară dau jos Guvernul, atunci cine să-l dea, pensionarii scoși în stradă de Ciutacu? Toate acuzele ast
