News Viitorul mizează pe munca vârstnicilor. Îmbătrânirea populaţiei a silit multe state din UE să crească vârsta de pensionare. România nu poate face excepţie.
Ieşirea la pensie pare un fel de Fata Morgana pentru cei mai mulţi dintre europenii activi. Confruntate cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei şi cu lipsa resurselor pentru plata pensiilor, multe state ale UE au fost nevoite să crească vârsta de pensionare până la aproape 68 de ani cum este cazul Irlandei, care şi-a stabilit un astfel de obiectiv pentru 2020. România se înscrie astfel într-un trend internaţional. Strategia naţională de ocupare a forţei de muncă propusă recent de Ministerul Muncii a readus în discuţie egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi care s-ar putea produce mai devreme decât termenul prevăzut acum de lege. Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, ne-a declarat însă că este un simplu zvon şi că actuala lege va fi respectată. Potrivit legii în vigoare, până în 2030, se va produce creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Ministrul a adăugat însă că există o recomandare făcută de Comisia Europeană României în sensul egalizării vârstei de pensionare şi de susţinere a reformei pensiilor prin încadrarea în muncă a lucrătorilor în vârstă. "Se intenţionează ca, în perioada 2030 – 2035, să se prelungească creşterea graduală a vârstelor standard de pensionare pentru femei, astfel încât, în anul 2035, atât bărbaţii, cât şi femeile să iasă la pensie la aceeaşi vârstă, respectiv 65 de ani", a explicat Câmpeanu.
Raportată la speranţa de viaţă, care la bărbaţi este de 71 de ani, pensionarea nu le lasă acestora prea multe motive de bucurie. Cu toate acestea, spune Mihail Şeitan, fost ministru al Muncii, o astfel de raportare nu este chiar corectă: "Speranţa de viaţă medie la ieşirea la pensie poate fi c
