Ministrul Sănătăţii vrea să desfiinţeze medicina şcolară, iar o parte din atribuţiile medicilor, adică activităţile preventive, să fie preluate de asistenţii medicali. Pentru restul problemelor de sănătate, ministrul îi invită pe copii să se adreseze medicilor de familie.
Zeci de elevi din Cluj-Napoca au avut nevoie de îngrijiri medicale în cele patru zile care au trecut de la începerea anului şcolar. Cei mai mulţi pacienţi sunt micuţii din clasele pregătitoare. Dacă activitatea medicilor şcolari va fi sistată, pentru orice caz banal va fi nevoie de solicitarea unei ambulanţe sau de transportarea copilului la Unitatea de Primiri Urgenţe, spun doctorii.
Andreea Bechet e medic şcolar. "Toată activitatea noastră curativă, de prevenţie, de acordare a primului ajutor nu se va mai face în şcoli", spune ea. "Şcoala a început doar de trei zile şi deja avem nenumărate accidente; nu ştiu dacă asistentul va fi capabil să acorde primul ajutor, noi avem echipe foarte bune de asistenţi şi bine pregătiţi, dar nu cred că este posibilă desfiinţarea reţelei de medicină şcolară".
Activitatea unui medic şcolar este complexă şi cu greu ar putea fi înlocuită de cea a unui medic de familie. Gabriela Vişan, medic şcolar, explică: "Noi avem consultaţii la cerere, în caz de epidemii de viroze; şi în afara acestei perioade, copiii vin, fiind în şcoală suntem mult mai accesibili decât medicul de familie la care este nevoie de programare".
În loc să se gândească cum să scape de medicii din şcoli, ministrul Sănătăţii ar trebui să dezvolte acest tip de medicină, atrag atenţia cei 1500 de doctori din întreaga ţară, care au grijă de câteva milioane de copii.
"Există un ordin foarte nou de ministru, care dacă s-ar pune în aplicare ar rezolva problema deficitului de personal , în acest moment un medic merge în 3, 4 unităţi de învăţământ, dacă s-ar aplica acel normativ,
