Managerii şcolilor din Chişinău propuse pentru a fi reorganizate încearcă să le reprofileze ca să evite dispariţia instituţiilor.
Scăderea natalităţii şi migraţia au pustiit şi instituţiile şcolare din Capitală. Doar că la Chişinău unii politicieni încearcă să ascundă sub preş piederile uriaşe pe care le generează sistemul de educaţie şi politizează deciziile de reorganizare.
În Gimnaziul numărul 49 de pe strada Munceşti învaţă 205 de elevi, în timp ce clădirea a fost construită pentru o capacitate de 1.266 de copii. „Direcţia de Învăţământ Botanica a decis să fim reorganizaţi într-o instituţie sanatorială de zi pentru copiii cu maladii cronice respiratorii şi cardiace, care va funcţiona de la 7.00 până la 19.00“, spune Ludmila Creţu, directoarea gimnaziului. Managerul nu ştie când îşi va începe activitatea noua structură.
Salvarea, în paraclis
La vreo patru-cinci kilometri distanţă, pe aceeaşi stradă Munceşti, o altă instituţie preunivesitară încearcă să se reprofileze. În Gimnaziul numărul 31 studiază 394 de elevi, în condiţiile în care imobilul a fost proiectat pentru 1.025 de copii. „Nu am trecut la noua formulă de finanţare, dar cred că vom face faţă situaţiei, dacă vom ocupa doar un singur bloc din cele două pe care le avem“, spune Nina Pânzaru, directoarea instituţiei.
Managerul afirmă că nu s-a pus încă problema optimizării, dar recunoaşte că s-a gândit la această măsură drastică. „În cadrul instituţiei avem un paraclis, unde slujeşte de mai mulţi ani părintele Ion Sârbu. Vrem să reorganizăm gimnaziul într-un liceu cu profil teologic. Vom lupta ca să avem cât mai mulţi elevi“, spune optimistă Pânzaru.
Într-o şcoală din sectorul Râşcani, la numai o intersecţie distanţă de alte două instituţii, bate vântul. Gimnaziul ruso-ucrainean „Taras Şevcenco“ are o capacitate de 900 de elevi, dar astăzi aici vin doar 130 de elevi
