Deşi pare complicată, situaţia investiţiilor blocate din masivul Straja, investiţii care – la rândul lor – au blocat şi activitatea administraţiei locale (unde gradul de îndatorare a fost forţat fără noimă, fără perspectiva certă de a avea resursele financiare necesare), este una cât se poate de simplă. În fapt, lucrările au fost executate fără ca, de la nivel guvernamental, să existe alocările bugetare necesare. Anual, după cum se ştie, Guvernul estimează şi apoi alocă fondurile ce vor pleca în teritoriu. În unele cazuri, dar nu foarte multe, sumele sunt suplimentate pe parcursul anului bugetar. Pe cale de consecinţă, este lesne de dedus faptul că primarul Cornel Resmeriţă avea obligaţia de a le comanda constructorilor angajaţi efectuarea de lucrări numai în limita sumelor promise, în scris şi prin documente oficiale, cu caracter public, de către forurile superioare. Drept urmare, smiorcăieli de ultimă oră ale deputatului Resmeriţă, care cere Guvernului să plătească oalele sparte de tatăl primar iresponsabil, sunt sortite eşecului.

Potrivit arhivei fostului Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului, arhivă preluată de Ministerul Economiei şi disponibilă în secţiunea Turism a minind.ro, în anul 2010 nu au existat alocări financiare pentru masivul Straja. Alocările pentru 2011 şi 2012 au fost, potrivit sursei citate, de 35.500.000 de lei şi, respectiv, 15.000.000 de lei. Cu alte cuvinte, ţinând cont de faptul că valoarea totală a proiectului de investiţii în Straja este de 189.607.421 de lei, este lesne de dedus că – la finele anului 2012 – lucrările executate nu ar fi trebuit să depăşească suma de 50.500.000 de lei (adică totalul alocărilor din 2011 şi 2012), iar stadiul executării lucrărilor nu ar fi trebuit să treacă, matematic vorbind, de 26,63%.

Susţinerea cu privire la faptul că lucrările nu ar fi trebuit executate decât strict în limita