Votul din cea mai mare economie a Europei este aşteptat de toţi cetăţenii Uniunii, fiind un indicator clar pentru viitorul blocului comunitar, al zonei euro şi a economiei de pe vechiul continent.

În cursa electorală intră candidaţi din 34 de partide, inclusiv un bătrânel de 90 de ani, care se luptă pentru unul dintre cele 598 de mandate „scoase la concurs“ prin sistemul mixt de vot. Aşa cum e normal, sondajele au suferit schimbări de-a lungul campaniei electorale, care a fost „dezamăgitoare“ pentru două treimi din electoratul german, şi, potrivit ultimelor estimări, actuala coaliţie, condusă de Merkel, ar putea necesita ajutorul opoziţiei – social-democraţilor, în principal – pentru a forma un guvern, după ce liberalii germani (FDP) au suferit o importantă înfrângere în Bavaria, la sfârşitul săptămânii trecute.

Viitorul Germaniei, decis de indecişi

Însă ar putea exista mari surprize la urne, fiindcă o bună parte a electoratului german încă nu s-a decis pe ce partid şi candidat să pună ştampila. Pe ultima sută de metri, cei doi aspiranţi la funcţia de cancelar, Angela Merkel şi Peer Steinbruck, au organizat mitinguri pentru mobilizarea alegătorilor indecişi sau înclinaţi spre absenteism. „Pentru SPD, cu cât participarea este mai mare, cu atât şansele noastre de succes sunt mai mari“, a declarat vicepreşedintele social-democrat.

Analiştii politici spun că partidul lui Merkel a adoptat strategia „demobilizării asimetrice“, prin care conservatorii oferă electoratului social-democrat motive ca să stea acasă şi să nu voteze. Cei de la CDU au abordat teme specifice socialiste - pensionarea femeilor, salariul minim, creşterea preţului chiriilor, impozitarea tranzacţiilor -, subiecte care ar fi putut „ridica“ SPD-ul. Şi ca să-şi asigure voturile femeilor, Merkel a jucat pentru prima oară cartea „feminităţii“, pozând în gospodină şi dezvăluind chestiun