- despre curajul altora -

În urmă cu doi ani, preşedintele României vizita Roşia Montană. La final, trăgea o concluzie în cuvinte simple şi fără echivoc: proiectul minier „stă îngropat din cauza laşităţii politicienilor“.

Retorica favorabilă proiectului a dominat discursul prezidenţial de-a lungul anilor, prima schimbare sesizabilă apărînd doar cînd amploarea protestelor a depăşit sfera mică, dar aglomerată a militanţilor anti-RMGC. Cinci staţii de televiziune au transmis simultan conferinţa de la Cotroceni la finalul căreia Traian Băsescu s-a delimitat de orice responsabilitate privind aprobarea exploatării, amintind că nu există o majoritate pro-prezidenţială în Parlament care să îi asculte dorinţele. Cinismul amuzat al preşedintelui putea fi sesizat fie şi doar din relatările de după eveniment. E, de altfel, uşor de înţeles. Uniunea Social-Liberală se confruntă cu cea mai gravă criză de la înfiinţarea ei, care, ironic cumva, coincide cu vizita prezidenţială în micuţa localitate din Apuseni.

DE ACELASI AUTOR Privirea lui Ceauşescu Profeții care încearcă - simptomele unei boli amuzante Anul opoziţiei Cinci răspunsuri la o întrebare Avea dreptate Traian Băsescu să vorbească despre laşitate? Probabil că da, însă numai dacă afirmaţia îl priveşte inclusiv pe... Traian Băsescu. Sigur, preşedintele nu aprobă exploatări miniere, preşedintele nu decide soarta investiţiilor, preşedintele nu ia decizii referitoare la riscuri ecologice. Sigur că nu. Dar, la fel de bine, preşedintele nu îşi asumă decizii privind tăieri de salarii. Şi totuşi a făcut-o. A făcut-o cînd a dispus de o majoritate „peştişor de aur“, aşa cum astăzi dispun neprietenii domniei sale. Poate nu la fel de mare, nu la fel de strălucitoare, dar o majoritate funcţională.

Să acceptăm, totuşi, cadrul discuţiei propus de preşedinte. Dacă lăsăm trecutul la o parte, este cel corect. Subie