Ioan Ficior, fostul comandant al coloniei de la Periprava din anii ‘50-60 este acum acuzat de genocid. Doi clujeni care au fost deţinuţi politici sub Ficior rememorează povestea cu marele zbir.
Doctorul psihiatru Traian Nemţu este preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Cluj. Are aproape 80 de ani şi încă profesează. Alături de el stă prietenul său, Traian Merca, fost ofiţer. Ambii au fost deţinuţi politici şi ambii au trecut prin „parohia" unui mare torţionar: colonelul Ficior de la Periprava.
„În 6 decembrie 1959, de moş Niculae, am ajuns la Periprava cu un bac. Acolo am ajuns de la Salcia, unde am fost duşi în primăvară de la Gherla. Înainte de Periprava ne-au dus de am lucrat la digul de la Stoeneşti. De acolo ne-au luat cam pe vreo 1.200 de deţinuţi şi ne-au dus la Periprava. Acolo ne aştepta un comandant pe numele lui - Condurache. Colonelul Condurache. Şi el ne-a triat: „Tu ce ai, tu ce ai?", ca să ştie unde ne trimite", spune doctorul Neamţu. Trierea se făcea după gradul de boală şi slăbire a organismului. „Eram toţi distrofici, extrem de slabi: numai urechile mai erau de noi. Ne-au împărţit în două: jumătate la stuf, jumătate la munci agricole. În acea vreme pe mine m-au dus la Grind, la munci agricole. După scurtă vreme am auzit că a venit un comandant nou: Ficior. Umbla tot timpul elegant, spilcuit, aranjat, cu cizme. Era bine făcut, îndesat, când lovea te rostogoleai", povesteşte fostul deţinut.
Odată cu venirea lui Ficior la Periprava se schimbă şi regulile. „La intrarea ori ieşirea brigăzilor de deţinuţi din colonie, Ficior aştepta la poartă, cu trupa lui. Când treceai pe lângă el, trebuia să baţi pas de front şi să îţi iei şapca jos din cap", spune doctorul. Amuzat, îşi aduce aminte că nu s-a descoperit niciodată când trecea pe lângă comandantul Ficior. Cum? „Păi eu aveam o şapcă mai mică, stătea aşa, turtită pe cap