Orientarea firmelor către Rusia, SUA, China şi ţările arabe, formarea unui consiliu din consultanţi străini şi manageri de bănci/companii care să exercite presiune pe Guvern în atragerea banilor UE şi redimensionarea misiunilor diplomatice sunt propuneri din Strategia de export 2014-2020.

Măsurile sunt privite ca soluţii pentru relanasarea exportului românesc, afectat în prezent de o productivitate scăzută a muncii, lipsa culturii de afaceri pentru marketing, politici economice guvernamentale necoordonate, birocraţie excesivă şi corupţie, se arată în documentul elaborat de către Departamentul de Comerţ al Ministerului Economiei în parteneriat cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi aflat în stadiu de lucru.

În prezent, livrările către statele din UE reprezintă 70% din exporturi, iar importurile din statele blocului comunitar trec de 75% din total, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În document se arată că, raportat la indicele de similaritate al portofoliului de export, România concurează în prezent cu ţări precum Bulgaria, state nord-africane (Tunisia, Egipt), Italia, Ucraina sau Turcia, plasându-se pe o poziţie medie spre slabă ca performanţe comparativ cu aceste ţări.

În evaluările UE privind competitivitatea ţărilor membre, România se înscrie în grupa 4, cu competitivitatea cea mai scăzută, atât la indicatorul PIB/locuitor, cât şi în ceea ce priveşte intensitatea tehnologică, ceea ce scoate în evidenţă, potrivit sursei citate, decalajul substanţial de competitivitate pe care România încă îl are în economia UE. Alte vulnerabilităţi cu influenţă directă asupra exportului sunt legate de infrastructură, inclusiv portuară, unde locul ocupat de România în lume la indicatorul dezvoltării infrastructurii portuare este 128, iar al celei rutiere este 139. România nu stă bine nici la colaborarea între universităţi şi mediu