„Strategia energetică este depăşită. Se lucrează la un caiet de sarcini. Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini”, a declarat Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei de Privatizare din Departamentul Energie, în cadrul conferinţei Mediafax Talks About Energy.
Singurul document de strategie energetică pe care îl are România datează din 2007, iar estimările de la acea vreme indicau creşteri pe toate segmentele, de la cererea de energie până la producţie.
De cinci ani însă România, ca mai toate economiile de altfel, a trecut prin criza declanşată odată cu prăbuşirea Lehman Brothers, iar de la estimări de creştere recent Transelectrica a spus că se aşteaptă la scăderi anuale de 4% până în 2017.
Practic, de la o nevoie mare de energie, România a trecut la excedent, care a prăbuşit preţurile pe piaţa locală în absenţa unor soluţii de export. „De la un preţ de 230-240 de lei pe MWh anul trecut, acum am ajuns la 140-150 de lei pe MWh”, a spus Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). „În Turcia ar fi un potenţial de export de 2 TWh. Dacă la noi preţul este de circa 40 de euro pe MWh, acolo preţul este de 60 de euro pe MWh. În vara aceasta Germania s-a confruntat cu un deficit de energie. Am încercat să organizăm un coş de 1.000 MW, dar nu am putut face acest lucru din lipsa capacităţilor de interconectare”, a explicat Dumitraşcu.
Surplusul de energie, de fapt o soluţie?
Transelectrica spune însă că zona Turciei este interesantă, dar complicat de abordat. „Transelectrica este pregătită să joace un rol important, dar magistralele de export-import trebuie privite din ambele părţi. Producţia de energie din România poate să facă faţă unei eventuale competiţii? Această conectare nu înseamnă doar export. Putem să fim in
