Comisia Europeană a respins, recent, o iniţiativă a Consiliului Naţional Secuiesc (SZNT) privind acordarea unei "atenţii sporite" comunităţilor etnice.
Într-o scrisoare recentă, fermă şi fără posibilitatea de a genera interpretări, Comisia informează SZNT şi pe partenerii săi întru promovarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, că iniţiativa lor "nu se încadrează în sfera de aplicare a legislaţiei promovate de UE". De fapt, ce spera organizaţia maghiară, una dintre multele create şi finanţate de Budapesta, spre a purta lupte de gherilă cu statul român? Spera să strângă un milion de semnături pentru a determina Uniunea Europeană să acorde o atenţie aparte anumitor regiuni; mai exact, acelor regiuni care sunt "diferite" etnic, cultural şi religios, de cele care le înconjoară. Altfel spus, ar fi dorit implicarea UE în crearea de enclave etno-lingvistice, zădărnicind regionalizarea României pe criterii economice, dar încurajând regionalizarea pe criterii etnice. De fapt, preşedintele Consiliului, Balazs Izsak, un luptător pentru autonomia teritorială a aşa-zisului ţinut secuiesc, era "speriat" de pericolul integrării secuimii în mai multe regiuni, în care ar reprezenta sub 30% din populaţie. De ce ar fi asta o catastrofă? Oare maghiarii din alte oraşe ardeleneşti, unde reprezintă aproximativ 20% sau chiar 30% din populaţie, nu trăiesc normal în propria ţară, România? Nu au biserici, şcoli, universităţi, ziare, edituri şi tot ce îşi doresc? Dezamăgirea domnului Balasz e mare, căci eşecul în faţa Bruxelles-ului nu se vede prea bine de la Budapesta.
Tokes Laszlo cere susţinere din America
Cu ocazia unei vizite la Oradea, fostul guvernator al Statului New York, George Pataki (şi el, de origine ungară), a fost alături de eurodeputatul Tokes Laszlo, în eterna lui plângere mondială privind autonom
