Comunitatea oamenilor de ştiinţă avertizează asupra pericolului degradării ireversibile a ştiinţei.

Despre evolutiile din învăţământul moldovenesc a stat de vorba Vasile Botnaru cu analistul şi istoricul Gheorghe Cojocaru:

Gheorghe Cojocaru: „Comunitatea academică, din sfera universitară şi a cercetării, a tras recent un semnal de alarmă, în legătură cu apariţia unui proiect de lege prin care se vor opera o serie de modificări la Legea învăţământului. Modificările, puse în discuţie, vizează, înainte de toate, modul în care funcţionează doctoratul, ca cea de-a treia treaptă a procesului de la Bologna, la care este parte şi şcoala superioară din Republica Moldova. Dacă, până în prezent, sunt atestate două grade ştiinţifice, cea de doctor şi doctor habilitat, amendamentele propuse ar urma să conducă la renunţarea la cel de-al doilea titlu ştiinţific...”

Europa Liberă: Cetăţeanul simplu, care nu este prea iniţiat în aceste chestiuni, ar putea rămâne cumva nedumerit de ceea ce preocupă acum minţile oamenilor de ştiinţă, când guvernul îi îndeamnă, de exemplu, să intervină în subiecte de actualitate.

Gheorghe Cojocaru: „Dar această problemă a fost lansată nu de mediul academic sau universitar, ci din interiorul Ministerului Educaţiei, nefiind clare motivele formulării unor asemenea intenţii. În diverse ţări europene, se acordă fie un grad ştiinţific, fie două. În România, de exemplu, se acordă un singur titlu - de doctor. În Polonia sau Ucraina, la acest prim grad ştiinţific se adaugă un al doilea, cel de doctor habilitat, cum este cazul şi al Republicii Moldova care a preluat acest sistem din experienţa sa anterioară, din epoca sovietică. În condiţiile concrete din sfera ştiinţei, păstrarea celui de-al doilea titlu în ierarhia gradelor ştiinţifice a avut la bază preocuparea pentru asigurarea performanţei şi a unui nivel c