Munca e pentru tractoare și nimeni nu contestă acest lucru. E posibil, totuși, ca vorba asta din popor să aibă și o completare de la anul, când cetățenii străini de oriunde vor putea cumpăra terenuri agricole de la noi. Chiar dacă la ora asta vorbim doar de un proiect de lege, e sigur că va fi aprobat, căci firmulițele de consultanță s-au și pus pe treabă, recrutând colaboratori locali și zonali pentru munca de teren, nu agricol, ci de bătut satele la pas și de purtat discuții cu țăranii, potențiali vânzători, și cu reprezentanții primăriilor, să afle ce și cum. Sunt, totuși, opt milioane de hectare de teren arabil în țara asta! Pentru care, cică, s-ar putea oferi un preț de cinci-șase mii de euro la hectar. Nu se pune problema că românii n-or să vrea să vândă! Cu inundațiile și cu fiscalitatea de la noi, sunt destui care vor să scape de bătaia de cap pe care le-o dă agricultura. Am stabilit, iată, că munca e pentru tractoare și pentru străini. Ce ne facem, însă, dacă vor achiziționa terenuri – nu, nu va exista limită pentru suprafață – chinezii, să zicem?! Sau indienii? Sau papuașii? Chiar crede cineva că, la norocul nostru, cumpărătorii vor fi doar nemți?

Munca e pentru tractoare și nimeni nu contestă acest lucru. E posibil, totuși, ca vorba asta din popor să aibă și o completare de la anul, când cetățenii străini de oriunde vor putea cumpăra terenuri agricole de la noi. Chiar dacă la ora asta vorbim doar de un proiect de lege, e sigur că va fi aprobat, căci firmulițele de consultanță s-au și pus pe treabă, recrutând colaboratori locali și zonali pentru munca de teren, nu agricol, ci de bătut satele la pas și de purtat discuții cu țăranii, potențiali vânzători, și cu reprezentanții primăriilor, să afle ce și cum. Sunt, totuși, opt milioane de hectare de teren arabil în țara asta! Pentru care, cică, s-ar putea oferi un preț de cinci-șase mii de euro