În cazul Armeniei, dilema politicii externe nu constă în alegerea între Europa și Rusia.
În Armenia, ţara care a fost convinsă de Rusia să adere la uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi să renunţe la ideea de a parafa acordul de asociere cu Uniunea Europeană la summitul de la Vilnius, din luna noiembrie, au loc proteste împotriva acestei decizii, după cum relatează site-urile armeneşti. O analiză semnată de Ernest Vardanean.
La 21 septembrie, Armenia își marchează Ziua proclamării independenței. Acum 22 de ani, poporul armean a venit la referendum și aproape unanim a votat pentru dobândirea independenței față de Uniunea Sovietică. Astăzi, după 22 de ani, Republica Armenia se află la răscruce.
Discuțiile din ultimii ani, referitor la vectorul pe care trebuie să-l aleagă țara, au ajuns la culme. Armenia, ca și Moldova, face parte din proiectul Uniunii Europene, ”Parteneriatul Estic”. Într-o oarecare măsură, aspirațiile Chișinăului și Erevanului la capitolul integrării europene, coincid. Însă, trebuie să ținem cont de faptul, că Sud-Estul Europei și Caucazul de Sud sunt două regiuni total diferite, din mai multe considerente.
La începutul lunii septembrie, președintele Armeniei, Serj Sargsyan, a declarat la Moscova, ca țara și-a ales calea spre Uniunea Vamală. Din acest motiv, astăzi tinerii armeni au protestat împotriva renunțării la integrarea europeană. Însă, nu e clar, ce direcție va alege Armenia. Era și de așteptat că cele 6 țări ale „Parteneriatului Estic” nu ar putea să se miște concomitent. În cazul Armeniei, dilema politicii externe nu constă în alegere între Europa și Rusia. Mai întâi de toate, diplomația armenească dă dovadă de profesionalism în ceea ce privește promovarea unei politici echilibrate. Erevanul conduce o politică de complementarism, reușind să continue parteneriatul strategic multilateral cu
