Robotul american Curiosity a pus sub semnul întrebării teoriile despre prezenţa actuală a vieţii pe Marte, întrucât roverul nu a detectat urme de metan - un gaz care reprezintă adeseori semnul unor activităţi biologice - în atmosfera planetei roşii.

Potrivit măsurătorilor efectuate de robot, acest gaz, produs în procent de 95% de microbii de pe Terra, dacă există în mediul marţian, nu ar putea să reprezinte mai mult de 1,3 părţi la miliard în volum pe Marte, adică o şesime din nivelul estimat anterior, au precizat oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat joi în revista americană Science.

De 10 ani, oamenii de ştiinţă au observat urme de metan în atmosfera marţiană. În martie 2003, mai mulţi cercetători au măsurat un nor de metan de 19.000 de tone în apropiere de ecuatorul planetei Marte.

Însă acele observaţii au fost făcute de pe Terra şi de sonde care orbitează Marte.

În măsura în care metanul, cea mai abundentă hidrocarbură din Sistemul Solar, poate fi un marker al activităţilor biologice, acele anunţuri făcute de cercetători au alimentat controversele pe tema originii acestui gaz şi au trezit speranţa oamenilor de ştiinţă în legătură cu prezenţa vieţii pe Marte.

Însă, numeroase măsurători ale atmosferei marţiene efectuate de un spectrometru laser foarte sensibil aflat la bordul roverului Curiosity, care a coborât pe Marte pe 6 august 2012, nu au reuşit să detecteze urme de metan, spre marea surpriză a cercetătorilor.

"Acest rezultat important ne va ajuta să ne îndreptăm eforturile în altă direcţie pentru a examina posibilitatea prezenţei actuale a vieţii pe Marte", a explicat Michael Meyer, responsabil ştiinţific al explorării planetei Marte din cadrul NASA.

"(Rezultatul) reduce probabilitatea existenţei actuale de microbi marţieni care produc metan, însă nu este vorba doar de un singur tip de metabolism bacterian, întrucâ