Guvernul Romaniei, deci puterea executiva, isi cedeaza, pentru prima data in istorie, o prerogativa. In favoarea unui serviciu de informatii. Ca si cand Guvernul ar fi incapabil sa conduca si sa-si indeplineasca mandatul dat de Parlament fara interventia directa in administratia publica centrala a celui mai important dintre serviciile inteligente. Pe de alta parte, Parlamentul, cea mai importanta institutie si putere a unui stat democratic, continua sa fie o remorca a Guvernului.

Desi, cel putin la stadiul declarativ, atat reprezentantii forumului legislativ, cat si cei ai Guvernului sustin ca vor face toate eforturile pentru a aseza Parlamentul in drepturile lui. O partea a ceea ce numim Justitie, Procuratura, se lasa antrenata in jocuri politice si intervine brutal in facerea si desfacerea guvernelor de la Bucuresti. O alta institutie, ANI, care ar trebui sa se ocupe exclusiv de integritate, abuzeaza uneori de lege sau pune cu inconstienta in aplicare legi gresite pentru a influenta, in chip major, administratia publica centrala si locala. Iar in materie economica, libera concurenta este distorsionata prin existenta societatilor comerciale acoperite apartinand serviciilor secrete. Acesta este, in linii mari, ghiveciul puterilor statului roman.

Timp de noua ani Traian Basescu a marit exponential forta de soc a institutiei prezidentiale. Pentru a deveni presedinte jucator, el a fortat Constitutia, largindu-si prerogativele si primind in acest fel toate acordurile necesare de la CCR. Crearea comunitatii serviciilor secrete a avut, printre altele, obiectivul ca, prin intermediul acestei institutii, sa poata controla cat mai bine puterea executiva, Parlamentul si puterea judecatoreasca. In paranteza fie spus, pana in vara anului urmator planul presedintelui este sa imbrace in robe de judecatori inca un important contingent de procurori pe care sa-i plasez