După ce opinia publică şi profesioniştii le-au putut consulta pe site-ul instituţiei, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a dezbătut vineri, timp de două ore, proiectele cu care, practic, încearcă să revoluţioneze întregul sistem sanitar din România.
"Nu cred că toată inteligenţa din România este depozitată la Bucureşti", şi-a motivat Nicolăescu ideea de a organiza dezbateri regionale pe aceste teme în faţa celor circa 300 de persoane care au participat la discuţiile din Sala Traian Moşoiu a Primăriei, reprezentând atât autorităţile (direcţiile de Sănătate Publică, casele judeţene ale Asigurărilor de Sănătate), cât şi specialiştii din domeniu (medici, asistenţi, manageri de spitale, farmacişti) din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
"Nu vrem să promovăm nici un proiect fără dezbatere publică şi nu vrem să adoptăm apoi niciunul fără dezbatere în Parlament, prin Ordonanţe de Urgenţă", a mai spus ministrul.
Obiectivele reformei
Deşi despre reforma în sănătate se vorbeşte de ani de zile, Nicolăescu a prezentat un pachet de proiecte care a fost apreciat de participanţii la discuţii ca fiind coerent.
Prima explicaţie dată de ministru a vizat principalele direcţii ale reformei pe care intenţionează s-o facă, şi anume: echilibrarea componentelor sistemului sanitar (în prezent cheltuindu-se foarte mult în spitale, deşi dacă s-ar acorda mai multă atenţie medicinei primare şi asistenţei din ambulatorii s-ar face şi economie de bani, şi s-ar obţine rezultate mai bune), profesionalizarea managementului (prin reorganizarea Ministerului pe principii de management punctuale), descentralizarea unor activităţi din sistem (prin trecerea unor atribuţii actuale ale Direcţiilor de Sănătate către Consiliile Judeţene), impunerea unor noi mecanisme de finanţare şi de control a sistemului, asigurarea mai bună a resurselor uma
