Pielea albă şi părul roşcat au apărut pentru prima dată atunci când oamenii s-au stabilit în Europa în urmă cu 50.000 de ani, iar gena care determină apariţia lor continuă să fie o genă dominantă şi în zilele noastre, inclusiv pentru persoanele care trăiesc în sudul Europei, chiar dacă locuitorii din aceste zone obişnuiesc să stea la soare şi să se bronzeze.
Cunoscută sub denumirea "alela V6OL", această genă face ca pielea să devină mai deschisă la culoare pe măsură ce sinteza de vitamina D scade în urma unei expuneri mai mici la soare.
Totuşi, această genă aduce cu sine un anumit risc pentru sănătate, întrucât este asociată în mod frecvent cu melanomul - tipul de cancer de piele cu cea mai mare rată de mortalitate.
Autorii studiului au analizat procesele evoluţioniste ale unor anumite gene pe un eşantion de 1.000 de persoane din Spania.
Un studiu precedent a dezvăluit luna trecută că peste 20 milioane de persoane din Marea Britanie şi Irlanda prezintă genele care determină culoarea roşcată a părului. Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 2.343 de persoane care au efectuate teste genetice pentru a afla mai multe informaţii despre strămoşii lor.
Oamenii de ştiinţă au analizat trei variante ale genei MC1R care determină culoarea roşcată a părului.
Potrivit cercetătorilor de la BritainsDNA, persoanele cu părul roşu în nuanţa Cisteină 151 prezintă o variantă genetică veche de 70.000 de ani care a venit cel mai probabil din Asia de Vest, persoanele cu părul în nuanţa Triptofan 160 descind din oameni care au trăit tot în urmă cu 70.000 de ani şi tot în Asia de Vest, iar persoanele care au părul roşcat în nuanţa Histidină 294 provin dintr-un grup mult mai tânăr care a avut ca strămoş un european care a trăit în urmă cu 30.000 de ani.
Pentru ca un copil să aibă părul roşcat, ambii părinţi trebuie să fie purtătorii une
