Apusenii - sau “California Antichităţii”, cum i-au denumit istoricii - sunt regiunea cea mai bogată în aur din România şi a doua, după Rusia, din Europa. Grecii antici, împăraţi romani, habsburgi şi turci, cu toţii au poftit la bogăţiile munţilor noştri. S-au salvat imperii de pe urma exploatării metalului galben şi saga aurului dacilor e departe de a se încheia. Canadienii de la Gold Corporation vor şi ei o parte din zăcământul preţios din Apuseni: cel de la Roşia Montană. Ironic este că statul nostru a beneficiat cel mai puţin de bogăţie.

Exploatarea de la Roşia Montană s-a făcut din timpuri antice. Negustorii din cetăţile greceşti de la Pontul Euxin făceau negoţ cu aurul dacilor. Studiile arată că primele monede greceşti au în compoziţie aur din Munţii Apuseni.

Despre abundenţa metalului preţios de la noi a scris şi părintele istoriei, Herodot. Triburile bastarnilor şi celţilor au furat şi ele o fărâmă din avuţia noastră. Faima bogăţiei ce se ascunde în Munţii Apuseni a străbătut perioada Antichităţii până a ajuns la urechile împăraţilor romani.

Primul care a încercat să-i îngenuncheze pe daci şi să le cucerească minele aurifere a fost împăratul Domiţian. Decebal însă i-a dejucat planurile şi podoabele muntelui au rămas neîntinate. Roma, redresată cu resursele Daciei

A urmat o scurtă perioadă de linişte, până ce împăratul Traian a moştenit o Romă înglodată în datorii din cauza exceselor fără măsură ale lui Domiţian. Singura posibilitate de redresare financiară a Imperiului Roman era cucerirea Daciei.

“Traian, atras de faima «Californiei Antichităţii», cum denumesc istoricii moderni Munţii Apuseni, l-a învins pe Decebal şi a început o exploatare masivă a aurului din zonă. În total, 165 de tone de aur şi 333 de tone de argint dacic au luat calea Romei. S-au construit temple şi apeducte, forul şi columna ce poartă numele învingătorului Traian