Gazele superfierbinți din interiorul Soarelui se deplasează mult mai rapid decât se credea, conform unui nou studiu care ar putea să îmbunătățească metodele de predicție a furtunilor și exploziilor solare care aruncă particule puternic ionizate în spațiu și spre Pământ, conform unui material publicat de SPACE.com.
Fluxul de plasmă—un gaz superfierbinte cu sarcină electrică—din Soare este mult mai complex decât ar fi crezut oamenii de știință. De asemenea, conform concluziilor, acest flux nu ajunge decât până la jumătatea adâncimii prevăzute inițial—adică până la aproximativ 100.000 de kilometri adâncime, sub suprafața solară.
"Teoriile noastre anterioare despre ciclul solar nu erau pe de-a-ntregul corecte... și s-ar putea să fie nevoie să le modificăm", a comentat coordonatorul acestui studiu, Junwei Zhao, cercetător la Laboratorul de Fizică Experimentală Hansen din cadrul Universității Stanford.
NASA, dar și alte agenții spațiale, urmăresc cu atenție activitatea solară prin intermediul unor sateliți precum Solar Dynamics Observatory(SDO), ale cărui observații au fost folosite în realizarea acestui studiu. Obiectivul oamenilor de știință este de a înțelege mai bine steaua care a dat viață sistemului nostru solar.
Activitatea magnetică se acumulează din când în când pe Soare, provocând erupții cunoscute drept ejecții de masă coronală—erupții masive de plasmă solară care se propagă prin spațiu cu viteze de peste 5 milioane de km/h. Dacă aceste erupții lovesc Pământul, pot afecta sistemele electronice ale sateliților dar și sistemele de la sol.
Noul studiu a folosit instrumentul denumit Helioseismic and Magnetic Imager de la bordul SDO pentru a urmări modul în care valurile de plasmă se propagă prin Soare—la fel cum seismologii analizează undele seismice care se propagă prin scoarța terestră. În acest scop au fost obținute imagini rad
