Poliglot convins, Antonescu pare a spune: “L’etat se moa ie! Ei, şi dacă se moaie, eu de ce să nu profit?”

După ce a avut, probabil, un vis premonitoriu în care-şi vedea viitorul sumbru (li s-a întâmplat, să ştiţi, şi altor conducători celebri, de la Cezar la Lincoln), Crin Antonescu s-a trezit, leoarcă de transpiraţie, înţelegând că se coace o conspiraţie şi că, dacă nu ia măsuri urgente împotriva lui Ponta, în 2014 acesta va fi preşedinte de ţară, iar el cel mult preşedintele asociaţiei de locatari din Niculiţel-Tulcea. În consecinţă, a lu’ Căcărău a dat jos cămaşa de noapte/zi cu floricele, şi-a pus armura de cavaler şi a pornit să se bată.

Evident, nu pe front, ci la televizor. De trei săptămâni, acest cruciat al bunului simţ dă lecţii de moralitate, decenţă şi patriotism pe toate canalele unde este invitat. Decide Ponta o măsură? Pac, iese Antonescu şi o face praf, denunţând-o ca anti-patriotică şi anti-populară. Zice Ponta ceva? Pac, vine Antonescu şi spune cu totul altceva. Vrea Ponta să anunţe o lege? Pac, se trezeşte Antonescu înaintea lui, dă din casă şi spune că legea e nedreaptă, dăunătoare şi contravine promisiunilor USL din campanie.

Până acum, Crin a punctat, iar Ponta a încasat. În privinţa maidanezilor, pe care Ponta voia să-i mai păsuiască, Antonescu a declarat, muşcându-şi, probabil, limba în timp ce vorbea, că Băsescu are dreptate, iar maidanezii trebuie eutanasiaţi, doar aşa, să-i rupă fâşul premierului. În chestiunea Roşia Montană, Antonescu le-a cam stricat feng shuiu’ pesedeilor, care deja împărţiseră comisioanele. Acum, în chestiunea Codului Rutier, povestea se repetă: Ponta, şofer de raliu, a vrut să-i pedepsească aspru pe bizonii de pe şoselele patriei, lăsându-i pietoni pe mulţi ani.

Crin, care în viaţa lui n-a condus decât trotinete şi maşinuţe cu pedale, a sărit ca ars, susţinând că noile prevederi sunt draconice şi î