Ultimele sondaje de opinie dinaintea alegerilor de la 22 septembrie din Germania indicau că Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Angela Merkel împreună cu aliaţii liber-democraţi avea un avans de numai câteva procente faţă de coaliţia între Partidul Social-Democrat al lui Peer Steinbrück şi Verzi (40% plus 6%, faţă de 27% plus 9% - sondaj ZDF; 38% plus 6%, faţă de 28% plus 8% - sondaj Insa).

Ambele coaliţii au respins o alianţă cu Alternativa pentru Germania, partid eurosceptic care avea în sondaje 4-5 (pragul de intrare în parlament este de 5%). Pentru o majoritate parlamentară, una dintre cele două tabere ar trebui să câştige 46% din voturi - un rezultat improbabil pentru ambele, astfel încât se profilează deja o coaliţie între UCD şi SPD. Peer Steinbrück a declarat că el nu va face parte dintr-o astfel de coaliţie, însă toţi comentatorii anticipează că social-democratul va ajunge, mai devreme sau mai târziu, la negocieri cu Angela Merkel pe marginea unui program de guvernare de natură să liniştească Europa în privinţa viitoarelor ei direcţii de politică economică.

Insistenţa nouă cu care UCD şi liber-democraţii s-au referit în campanie la nevoia de dereglementare şi de descentralizare a deciziilor în raport cu Bruxellesul a indus în rândul analiştilor concluzia că o victorie a lui Frau Merkel ar fi decisivă pentru rămânerea Marii Britanii în UE şi pentru un nou tandem la conducerea Europei: Angela Merkel - David Cameron.

Premierul britanic Cameron a anunţat în ianuarie că vrea să renegocieze statutul de membru al UE pentru ţara sa şi să organizeze un referendum pe această temă până în 2017, mânat de aceleaşi nemulţumiri care îi mână şi pe alegătorii nemţi, anume că banii ţărilor bogate ale zonei euro subvenţionează rateurile de politică economică ale celorlalte. Ideea este împărtăşită şi de Olanda, unde ministrul de externe a lans