În concertul susţinut astăzi de celebra Academie Saint Martin in the Fields, dirijată de Sir Neville Marriner, vor putea fi ascultate lucrări de Felix Mendelssohn. Vor interpreta violoncelistul Antonio Meneses şi violonistul Boris Brovtsyn.
Articol scris de Despina Petecel Theodoru
Lucrările ce alcătuiesc programul serii poartă, în exclusivitate, semnătura şi amprenta inconfundabile ale romanticului german Felix Mendelssohn. Muzica acestui „copil al timpului său“ pare să exprime un fel de bucurie pură, infinită. În realitate, aparenta ei friabilitate şi simplicitate ascunde, ca în cazul opus-urilor lui Chopin, resurse de nebănuită energie şi vigoare temperamentală, profunzime a gândirii componistice, dar şi de libertate imaginativă nelimitată. Vom regăsi efectele lor, în formulă compactă sau dispersate, în fiecare dintre lucrări.
Uvertura Ruy Blas
În Februarie 1839, reprezentanţii Fondului Teatral de Pensii, i-au cerut lui Mendelsson să scrie „o uvertură şi o feerie“ pentru spectacolul de caritate ce urma să aibă loc în luna Martie, cu piesa lui Victor Hugo Ruy Blas - o comedie ironic-amară, cu implicaţii politice, din vremea domniei Regelui Carol al II-lea în Spania secolului al XVII-lea.
Personajul principal este însă valetul Ruy Blas, decis să cucerească, prin diverse tertipuri, inima reginei Maria de Neubourg. Deşi subiectul îi displace, Mendelssohn scrie totuşi mai întâi feeria şi, abia după un timp, Uvertura.
În numai câteva minute, compozitorul reuşeşte să creioneze atât atmosfera de la curtea regală, cât şi trăsăturile distinctive ale personajelor, printr-o construcţie impecabil proporţionată, străbătută de suflul bachian-beethovenian: sctricteţea secvenţelor contrapunctice, armoniile masive ale alămurilor ce amintesc dramatismul Uverturilor Leonora sau amploarea frazelor finale ce sfâr
