Condiţiile politice improprii pentru ortodoxia făgărăşeană, eforturile preoţilor calvini de a-i trece pe români la biserica reformată, toate acestea au îngreunat construcţia unei biserici în oraş, însă cu sprijinul domnitorului martir visul

Biserica „Sfântul Nicolae“, ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, un sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, este cel mai vechi lăcaş de cult din Făgăraş. Credincioşii ortodocşi din Făgăraş avuseseră o biserică veche, însă aceasta a ars. Timp de 40 de ani ei nu au avut un lăcaş de cult şi erau nevoiţi să meargă în satele învecinate la slujbe, pentru că stăpânirea austro-ungară nu le-a dat aprobare să zidească o biserică ortodoxă, după cum spune preotul paroh Marcel Dobrea.

Aflaţi în această situaţie grea, s-au hotărât să apeleze şi la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, cunoscut pentru dragostea sa faţă de Biserică. Acesta, sensibil la cererea românilor din Făgăraş, s-a hotărât să-i ajute şi să le construiască o biserică. Cererea lui Brâncoveanu, adresată principelui Mihai Apafi II, a fost luată în considerare, însă acesta a impus câteva condiţii. Principele a dorit ca „zidurile noii biserici să nu fie prea groase, nici prea înalte“, din respect faţă de Cetatea Făgăraşului, „ale cărei turnuri să domine în continuare toată împrejurimea”. Totodată o altă condiţie impusă a fost ca „ Biserica aceasta să nu jignească în drepturile sale jurisdicţia bisericii reformate din Făgăraş pe care au exercitat-o până acum superintendenţii calvini asupra tuturor preoţilor români din Ardeal. Voievodul însuşi să fie un bun prieten ocrotitor şi patron al bisericii calvine din Transilvania”.

Clădită în stilul renaşterii brâncoveneşti

Deasupra uşii de intrare în pronaos se află o pisanie, cu slove săpate în piatră şi cu stema Ţării Româneşti, care ne spune că cel care a ctitorit această biserică