Gazele superfierbinţi din interiorul Soarelui se deplasează mult mai rapid decât se credea, conform unui nou studiu care ar putea să îmbunătăţească metodele de predicţie a furtunilor şi exploziilor solare care aruncă particule puternic ionizate în spaţiu şi spre Pământ, conform unui material publicat de SPACE.com.
Fluxul de plasmă - un gaz superfierbinte cu sarcină electrică - din Soare este mult mai complex decât ar fi crezut oamenii de ştiinţă. De asemenea, conform concluziilor, acest flux nu ajunge decât până la jumătatea adâncimii prevăzute iniţial - adică până la aproximativ 100.000 de kilometri adâncime, sub suprafaţa solară, scrie Agerpres.
"Teoriile noastre anterioare despre ciclul solar nu erau pe de-a-ntregul corecte... şi s-ar putea să fie nevoie să le modificăm", a comentat coordonatorul acestui studiu, Junwei Zhao, cercetător la Laboratorul de Fizică Experimentală Hansen din cadrul Universităţii Stanford.
NASA, dar şi alte agenţii spaţiale, urmăresc cu atenţie activitatea solară prin intermediul unor sateliţi precum Solar Dynamics Observatory(SDO), ale cărui observaţii au fost folosite în realizarea acestui studiu. Obiectivul oamenilor de ştiinţă este de a înţelege mai bine steaua care a dat viaţă sistemului nostru solar.
Activitatea magnetică se acumulează din când în când pe Soare, provocând erupţii cunoscute drept ejecţii de masă coronală - erupţii masive de plasmă solară care se propagă prin spaţiu cu viteze de peste 5 milioane de km/h. Dacă aceste erupţii lovesc Pământul, pot afecta sistemele electronice ale sateliţilor dar şi sistemele de la sol.
Noul studiu a folosit instrumentul denumit Helioseismic and Magnetic Imager de la bordul SDO pentru a urmări modul în care valurile de plasmă se propagă prin Soare - la fel cum seismologii analizează undele seismice care se propagă prin scoarţa tere
