Irakienii kurzi votează sâmbătă un nou parlament, într-o perioadă tulbure în regiune. În timp ce Kurdistanul încearcă să obţină tot mai multă autonomie faţă de Bagdad, restul Irakului şi Orientul Mijlociu sunt afectate de violenţe şi conflicte interne. Electoratul votează noua legislatură a Guvernului Regional al Kurdistanului, formată din 111 locuri. Irakienii kurzi votează o nouă echipă parlamentară pentru a patra oară din 1992, când fostul dictator Saddam Hussein şi-a retras armata din regiune, notează agenţia de ştiri Reuters. Principalele două partide politice din Kurdistan, Uniunea Patriotică a Kurdistanului, condusă de preşedintele irakian Jalal Talabani, şi Partidul Democratic Kurdistan, condus de preşedintele regional Masoud Barzani, speră să se impună în faţa partidelor mai mici din coaliţie. Unul dintre ele, Goran (sau Partidul Schimbării), a atras tot mai multă atenţie în ultimii patru ani, mizând în acest an pe o campanaie bazată pe lupta împotriva corupţiei şi a nepotismului. În orice caz, rezultatul alegerilor nu riscă să afecteze puternic eforturile Kurdistanului de a obţine autonomia regională. Enclava din nordul ţării este bogată în resurse de petrol, fiind un motiv important pentru care Bagdanul nu vrea să renunţe la controlul bogăţiilor de subsol din zonă. Guvernul kurd a avertizat în ultimii ani că se pregăteşte pentru o separare faţă de Irak, iar în prezent se află în ultima fază de asamblare a unei conducte de export de petrol către Turcia, care ar trebui să ofere Kurdistanului mijloacele financiare pentru a se autotsusţine.